|
|
Ce scriu aici nu st suta la suta sigura ca st bone ;d
ST loate de pe net ;p
~Japonia~
Care ? -Dore
Cand ? -Itsu
Ce ? - Nani / Nan
Cine ? - Dare
Cum ? -Do
De cand ? - Itsu kara
De ce ? - Naze / Doshite
Pana cand ? -Itsu made
Unde ? - Doko
Cat(de mult)?-ikura
Iie- Nu
Hai- Da
Ohayo gozaimasu- buna dimineata
Konban wa- Buna seara
Konnichi wa- Buna ziua
Oyasumi nasai- Noapte buna
neko- pisica
inu- caine
hon-carte
enpitsu- creion
sensei- profesor
gakusei- student
seito- elev
dobutsu- animal
isu- scaun
kara- umbrela park
Sora- cer
La revedere= Sayounara
Pa= Matta ne
aa...pai...= eto...
hmm...= ma...
am incurcat-o= shimatta
= komatta
ce ma fac?= do shiyo?
ei bine...= sate...
fi serios!= masaka!
hopa!= hokkoisho!
in sfarsit!= yatto dekita!
usurel!= ma, ma!
ma depaseste= maitta
nu pot sa cred!= uso!
= shinjinarenai!
nu se poate!= ikenai!
of, of!= yare yare!
poftim?= hai?
uite!= hora!
vai, ce bucuros sunt!= a, ureshi!
cum procedam?= dou shimashou ka?
ce credeti?= dou o kangae desu ka?
ce ati inteles?= dou shite wakarimasu ka?
ce sens are?= nani to yuu imi desu ka?
ce vrei sa zici?= nan to koto desu ka?
pe cine cautati?= dare o sagashite imasu ka?
sunt uimit\a= odorokimashita
gustos, nui asa?= oishi desu ne
gustos, intradevar= oishi desu yo
te iubesc= daisuki
= aishiteru
= ai shite imasu
taci!= damare!
= damettero!
= urusai yo!
nu te suport!= gaman dekinai yo!
ce naiba faci?= nani sun da yo?
nici o problema= mondai ga arimasen
cu siguranta= tashika ni
va inselati= chigaimasu
nu ai voie= dame desu
nu prea pot...= sore wa chotto...
o sa amanam pe altadata= mata kondo ni shimashou
tampit, prost, nebun= baka
ce!?= nanda!?
esti atat de frumos\a= kirei dane
sa fi intotdeauna alaturi de mine= zutto sobani ite
ai macat ceva azi dimineata?= kesa wa nani ka tabemashita ka?
ce ai cumparat?= nani wo kaimashita ka?
eu am bicicleta= watashi wa jitensha o motte imasu
am vorbit la tel cu prietenul meu= tomodachi to denwa de hanashimashita
ieri vremea a fost frumoasa= kinou wa tenki ga yokatta desu
a venit primavara, s-a facut cald!= haru ga kite atatakaku marimashita
eu studiez acum= watashi wa ima benkyou shite imasu
cat costa acela?= sore wa ikura desu ka?
intelegeti limba japoneza?= nihongo wakarimasu ka?
multumesc= arigatou
va multumesc frumos= domo arigatou gozaimashita
cum o duci?= ogenki desu ka?
sunt bine= genki desu
aceasta este o cartee= kore wa hon desu
aceea este o pisica= are wa neko desu
aceasta, acesta= kore
aceea, acela= sore, are
carte= hon
creion= enpitsu
pisica= neko
caine= inu
cainele este un animal= inu wa doubutsu desu
animal= doubutsu
elev= seito
student= gakusei
scoala= gakko
profesor= sensei
eu sun elev= watashi wa seito desu
sunt ocupat cu munca= shigoto de isogahii desu
sanatos= genki
sanatate= kenko
da= hai
nu= iie
ocupat= isogashii
munca= shigoto
noroc!= ganbate kudasai!
limba japoneza= nihongo
japonez\a= nihonjin
Japonia= Nihon
ma bucur sa te cunosc= hajimemashite
sunt incantat sa va intalnesc= douzo yoroshiku onegai shimasu
floare= hana
scaun= isu
carte de vizita= meishi
telefon= denwa
aur= kin
casa= ie
= ushi
umbrela= kasa
companie= kaisha
numar= bangou
inel= yubiwa
ce este aceasta?= kore wa nan desu ka?
aceasta este o umbrela= kore wa kasa desu
pasare= tori
peste= sakana
acesta este un ziar nou= korea wa atarashii shinbun desu
Takashi este student silitor= Takashi wa majimena gakusei desu
interesant- omoshiroi
nou= atarasii
ziar= shinbun
cires= sakura
floare de cires= sakura no hana
silitor= majimena
adjectiv= keiyoushi
dificil= muzukashi
usor= yasashi
Vai, ce bucuros sunt! - A, ureshii
Do itashimashite! - Nu aveti pentru ce!
Dou desu ka? - Ce-i asta? Ce s-a intamplat?
Dou shimashou ka? - Cum procedam?
Dou o kangae desu ka? - Ce credeti?
Dou shite wakarimasu ka? - Ce ati inteles?
Nani o shite imasu ka? - Ce faci?
Nani to yuu imi desu ka? - Ce sens are?
Nani ga hoshii desu ka? - Ce doriti?
Nan no koto desu ka? - Ce vrei sa spui?
Dare o sagashite imasu ka? - Pe cine cautati?
Dare to isshoni kimashita ka? - Cu cine ati venit?
Motto ii mono ga arimasu ka? - Aveti ceva mai bun?
Dochira ga motto ii desu ka? - Care este mai bun?
Suki desu ka? - Va place?
Kirai desu ka? - Nu va place?
Anata wa nanji ni uchi e kaerimasu ka? - La ce ora te intorci acasa?
Anata wa machimashou ka? - Sa te astept?
Hai, matte kudasai! - Da, te rog sa ma astepti!
Saa koi! - Hai, da-i drumul!
Yorokonde - Cu placere!
Kamaimasen - Nu face nimic!
Odorokimashita! - Sant uimit(a)!
Yoku oide kudasaimashita! - Santeti binevenit!
Nu ! - Iie.
Nu este asa ! - So dewa arimasen.
Va inselati ! - Chigaimasu.
Nu ai voie ! - Dame desu.
Nici vorba ! - Tonde mo nai desu.
Nu prea pot... - Sore wa chotto...
Este imposibil ! - Muri desu.
Nu sunt liber in ziua aceea ! - Sono hi wa tsugo ga warui no desu ga...
Sa o amanam p alta data ! - Mata kondo ni shimasho.
Ma numesc Takashi, pe tine?= Watashi no namae wa Takashi desu, anata wa?
Cum te numesti?= O namae wa nan desu ka?
Eu sunt din Tokyo, incantat de cunostinta= Toukyou kara ki kimashita, yoroshiku onegai
shimasu
Eu sunt roman= Watashi wa ruumania-jin desu
Eu nu sunt roman= Watashi wa ruumania-jin dewa arimasen
Din ce tara esti?= Okuni wa dochiradesu ka?
Sunt din Romania= Ruumania shusshin desu
Ai fost vreodata in Romania?= Ruumania e itta koto ga arimasu ka?
Vorbesti romaneste?= Ruumania-go ga hanashimashita ka?
Eu sunt= Watashi wa desu
M-am intors= Tadaima
Ma scuzati ca v-am deranjat= Ojama shimashita
Scuzati-ma= Sumimasen
Scuzati de deranj= Ojama shimasu
Va rog sa ma scuzati= Sumimasen ga
cand este ziua ta de nastere?= tanjoubi wa itsu desu ka?
imi este sete= nodo ga kawaita
hai sa ne intalnim la restaurant= resutoran de aimashou
restaurant= resutoran
suna-ma pe mobil te rog= keitai ni denwa wo shite kudasai
poti sa-mi dai nr tau de telefon?= denwa bangou wo oshiete kudasai?
esti dragut\a= shinsetsu desu ne
nu prea inteleg= yoku wakarimasen
maine sunt liber, nu iesim impreuna?= ashita wa hima dakara, asobini ikimasen ka?
ma duc impreuna cu un prieten la un film= tomodachi to isshoni eiga e ikimasu
film= eiga
aparat de fotografiat= kamera
m-am distrat bine!= totemo tomoshikatta desu
hai sa nu intalnim din nou= mata aimshou
faci sport?= undou wo shite imasu ka?
singur= hitori de
vant= kaze
steag= hata
pictura= e
statie- eki
camera- heya
pace= heiwa
sarpe= hebi
eu plec la universitate= watashi wa daigaku e ikimasu
universitate= daigaku
ce faci= nani o shimasu ka?
Takashi studiaza limba engleza= Takashi wa eigo o benkyou shimasu
limba engleza= eigo
dictioanr= jisho
ideograma= kanji
apa= mizu
vrabie= suzume
conserve= kanzume
ploaie= ame
masina= kuruma
cearta= kenka
cer= sora
ou= tamago
mar= ringo
scrisoare= tegami
gradina= niwa
scund= hikui
corabie= fune
fiica= musume
ochelari= megane
piersica= momo
munte= yama
zapada= yoki
noapte= yoru
anul viitor= rairen
maimuta= saru
istorie= rekishi
duminica= nichiyoubi
luni= gestuyoubi
marti= kayoubi
miercuri= suiyoubi
joi= mokuyoubi
vineri= kinyoubi
sambata= doyoubi
sunt ocupat ca deobicei= aikawarazu isogashii desu
asa este= sou desu ne
in Japonia este frig iarna?= Nihon no fuyu wa samui desu ka?
da, este frig= hai, samui desu
astazi este cald= kyou wa atsui desu
barbatul acela este domnul Yamada= ano otoko no kata wa Yamada-san desu
astazi= kyou
vreme= tenki
cald= atsui
frig= samui
anotimp= kisetsu
femeie= onna
barbat= otoko
la multi ani! (urare de 1 Ianuarie)= akemashite omedetou gozaimasu!
la multi ani! (zi de nastere)= otanjoubi omedetou!
sa aveti un an bun!= you otoshi o!
an= toshi
felicitare de anul nou= nengajou
birou= tsukue
revista= zasshi
ce este acela?= sore wa nan desu ka?
acela este un birou= sore wa tsukue desu
am mers in parc= kouen e kimashita
capitala= miyako
~Lectia de japoneza~
In japoneza topica este aceeasi ca si in latina[cei care cunosc latina sau studiaza la scoala/liceu stiu! sau au observat cu siguranta]:
*verbul,sau,mai precis,predicatul se afla intotdeauna spre sfarsitul propozitiei,de multe ori chiar la sfarsitul ei*
daca in romana topica propozitiei ar arata cam in genul S+ P.V + C,in japoneza ea ar fi in genul S+ C + P.V ^.^
Verbul "DESU[cu pronuntia dess]"
desu= a fi
si vom incepe cu un exemplu-doua,pt a intelege mai bine...
Watashi wa Ayumi desu.- Eu sunt Andreea.
Kore wa neko desu.-Aceasta este o pisica.
~In propozitie 'desu' se gaseste la sfarsitul ei!~
FORMA VERBELOR ~!!~doar ca titlu informativ~!!
exemple:
taberu(forma de dictionar)-> tabemasu(~masu form) = a manca
nomu->nomimasu = a bea
suru->shimasu = a fac
Culori
aka=rosu
orenji=portocaliu
ki (iro)=galben
midori=verde
aoi=albastru
murasaki=violeta
momoiro=roz
cateva fraze folositoare
o hayou gozaimasu=buna dimineata
kon-nichiwa=buna ziua
konban wa=buna seara
oyasuminasai=noapte buna
wakarimasen=nu inteleg
Anata no namae wa nan to iimasu ka?=Cum te cheama?
o-ai dekite ureshii desu=ma bucur sa te cunosc
o-genki desu ka=cum te simti?
Toire wa doko desu ka?=unde este baia?
So desu ka=chiar asa?
Do itashimashite=bine ai venit
la masa
midzu-apa
ghiuniu-lapte
koni-cafea
naihu-cutit
piine-pan
fork-furculita
spon-lingura
sara-farfurie
kaputosare-cana pe farfurie
magucapu-cana
boru-farfurie de supa
copu-pahar
cocia-ceai
come-orez
sakana-peste
tomato-rosii
tomorocosi-porumb
tamango-oua
limo-mere
ninjin-morcov
ionasi-pere
bata-unt
sato-zahar
ieimo-capsuni
kuri-castraveti
grepufrutso-greifruct
orenji-portocala
lemon-lamiie
buoto-poama
razberi-zmeura
cizu-cascaval
ciamaimo-cartof
niniku-usturoi
uraito puteto-cartofi fri
hambarga-hamburgher
kinoku-ciuperci
puramo-pruna
hasi-betisoare
Flori
Trandafir - Bara, Ro-zu, Roze
Crin - Yuri
Iris - Ayame
Petunie - Pechunia (weird name )
Lacramioara - Suzuran
Margareta - De-ji ( )
Fructe
Capsuna - Ichigo
Cireasa - Sakuranbo
Mar - Ringo
Strugure - Gure-pu
Animale
Pisica - Neko
Caine - Inu
Lup - Ookami
Tigru - Tora
Leu- Shishi , Tategami
Sobolan - Nezumi
Soarece - Hatsukanezumi
Caprioara - Shika
Pinguin - Pengin
Porc - Buta
Pantera - Kurohyou
Liliac – Koumori
ZILELE SAPTAMANII:
luni-gestsuyobi
marti-kayobi
miercuri-suiyobi
joi-mokuyobi
vineri-kinyobi
sambata-doyobi
duminica-nichiyobi
LUNILE ANULUI:
ianuarie-ichigatsu
februarie-nigatsu
martie-sangatsu
aprilie-shigatsu
mai-gogatsu
iunie-rokugatsu
iulie-shichigatsu
august-hachigatsu
septembrie-kugatsu
octombrie-jugatsu
noiembrie-ju ichigatsu
decembrie-ju nigatsu
Expresii uzuale
Arigato – mulţumesc
Domo – mulţam
Domo arigato gozaimatsa – mulţumesc frumos (după masă
Dozo – cu plăcere
Gochisou – sema deshita – o expresie tradiţională rostită la sfârşitul mesei (“mi-a plăcut)
Itadakimatsu – rostit la începutul mesei ("am primit"
Irasshaimatse – expresie de bun venit
Kampai - Sănătate!
Konbanawa – Bună seara
Konichi - wa – Ce mai e nou? Ce mai faci?
Korewa nandesuka – Ce este aceasta?
Oaiso – când ai terminat şi doreşti nota de plată
Oishii - delicios
Ososumewa nandesuka - Ce recomandaţi astăzi?
Sayounara – La revedere
amai-dulce
akoi-iubire
aka-rosu
aki-toamna
betsunnandemo nai-nimic
basho-loc,zona,locatie
chiairo-maro
doshite?-de ce?
doko-unde
dakara-asa ca
densetsu-legenda
dakedo-de aceea
daijobu-totul e in ordine/se mai foloseste si ca intrebare:daijobu?(esti bine?)
demo/datte-dar,insa
dame/e-nu
fuyu-iarna
gommen/gommen asagomme ne/seimase-scuze,imi pare rau
hora!-uite!
tsuki-luna
tsubasha-aripi
tenshi-inger
tenki-vreme
oka-san=mama(respect)
otou-san=tata(respect)
otoko=tip,barbat
otoko no ko=baiat
*sufixele:
-chan=pt cineva mai tanar decat tine sau pt gf & bf
-san=politicos sau informal
-kun=pt prieteni
-sama=pt cei pt care ai foarte mare respect
-dono=pt cei apropiatzi
-jiji=pt batrani
-baba=pt batrane
-maru=terminat pt nume masculine(ex: Sesshoumaru,Menomaru)
-me=terminat pt nume feminine(ex: Kagome, Ayame)
bine ne-am regasit-sashiburi
cand te pot vedea din nou-kondo itsu aeru
cat e ceasul acum-ima nanji deska
cati ani ai-nan sai deska
ce ai manca?-namika tabetai
ce e cu tine?-doshita no?
ce este aceea?-are wa nan desuka?
ce mai faci?-ika go desuka?
ce ti-ar place?-nanika hosh
cine esti?-anata wa donata desuka
cum te cheama?-o namae wa nan to imasuka
cumpara-mi asta?-watashi ni kore o kate kudasai
de ce?-nande,naze,doste
de unde v?-doko kara kita?
esti suparat/a?-okoteru
eu sunt fericita-watashi uresh desu
eu vin din Romania-watashi wa Rumania
TRASATURILE GENERALE ALE LIMBII JAPONEZE
Caracteristicile importante ale limbii japoneze sunt urmatoarele:
1) intr-o propozitie, predicatul se afla intotdeauna la sfarsitul ei;
2) ordinea in propozitie este subiect-complement-predicat;
2) verbele nu au terminatii care sa indice persoana sau numarul;
3) nu exista articole;
4) aceeasi forma pentru substantive si adjective se intrebuinteaza atat la singular, cat si la plural;
5) cazul unui pronume sau al unui substantiv este indicat prin intermediul diferitelor particule care se afla dupa pronume, respectiv substantiv;
6) subiectul si complementul se pot omite, daca se subinteleg din text;
7) atunci cand traduceti o propozitie o faceti de la coada inspre cap;
LECTIA 1
A. SCRIERE
GRUPA : A / I / U / E / O
A-
I-
U-
E-
O-
GRUPA: KA / KI / KU / KE / KO.
KA-
KI-
KU-
KE-
KO-
B.GRAMATICA
I.STRUCTURA PROPOZITIEI:
a)Afirmativ
A wa B desu.
Traducere: A este B.
Exemplu: Umbrela este rosie. - Kasa wa akai desu.
Cuvinte:
Kasa-umbrela
Wa[Ha]-particula
Akai-rosie
Desu- a fi
Hiragana: A は B です。
b) Negativ
A wa B dewa arimasen.
Traducere: A nu este B.
Exemplu: Prajitura nu e buna.-Okashi wa oishii dewa arimasen.
Traducere: Prajitura nu este buna.
Cuvinte:
Okashi-prajitura
Wa[ha]-particula
Oishii- gustos/gustoasa
Dewa arimasen.- a fi la negativ
Hiragana.A は B ではありまえん。
c)Interogativ
A wa B desu ka?
Traducere: A este B?
Exemplu: Ana este amabila?- Ana wa yasashii desu ka?
Cuvinte:
Ana-Ana
Wa- particula
Yasashii-amabila
Desu ka-a fi la interogativ.
Hiragana:A は B ですか。
Dupa cum se observa formele verbului "desu" sunt urmatoarele:
Desu/Desu ka/Dewa arimasen
-Nu exista persoana in limba japoneza, nici persoana, nici numar, de aceea e mult mai simplu.
-Verbele stau intotdeauna la sfarsitul propozitiei.
II Particula "WA"
Particula Wa [Ha] indica tema propozitiei,
Desi aceasta se citeste "Wa" ea se scrie cu hiragana "ha".
De altfel aceasta poate indica si contrastul atunci cand avem de exemplu:
Biiru wa nomimasu ga, wain wa nomimasen. - Beau bere, dar nu beau vin.
C. CONVERSATIE
I. Dimineata:
Tanaka-san:Ohayou gozaimasu.
Yume-san:Ohayou gozaimasu.
Traducere:
Domnul Tanaka: Buna dimineata!
Doamna Yume: Buna dimineata!
Informatii: Japonezii nu dau mana, in schimb salutul este. insotit intotdeauna de o plecaciune si unghiul de inclinare este cel mai fidel indiciu al respectului pe care si-l poarta
II. La pranz:
Tanaka-san: Konnichi wa.
Yume-san: Konnichi wa.
Traducere:
Domnul Tanaka: Buna ziua!
Doamna Yume: Buna ziua!
III. Seara
Tanaka-san: Konban wa.
Yume-san: Konban wa.
Traducere:
Domnul Tanaka: Buna seara!
Doamna Yume: Buna seara!
IV. In timpul zilei:
Tanaka-san: Dewa mata.
Yume-san: Shitsurei shimasu.
Traducere:
Domnul Tanaka: Pe curand!
Doamna Yume: La revedere!
Informatii: Shitsurei shimasu este varianta politicoasa a lui "Sayounara". El se traduce prin "Va rog sa imi permiteti sa plec" sau "Ma scuzati".
V. Cand pleci de acasa:
Yoshiko: Itte kimasu
Okaa-san: Itterasshai.
Traducere
Yoshiko: La revedere!
Mama: La revedere!
Informatii: Aceste doua saluturi sunt folosite atunci cand tu pleci de acasa. Itte kimasu este tradus cu sensul de "Am plecat" si "Itterasshai" cu sensul de "Drum bun", "Mergi cu grija".
VI: Cand ajungi acasa:
Yoshiko: Tadaima.
Okaa-san: Okaeri nasai.
Traducere
Yoshiko: Buna!
Mama: Buna!
Informatii: Aceste doua saluturi sunt folosite atunci cand tu te intorci acasa. Tadaima este tradus cu sensul de "Am ajuns" si "Okaeri nasai" cu sensul de "Bine ai venit".
VII: La culcare
Okaa-san: Oyasumi nasai!
Yoshiko: Oyasumi nasai!
Traducere
Okaa-san: Noapte buna!
Yoshiko: Noapte buna!
D.VOCABULAR
ai-iubire
au- a se intalni
aoi-albastru
akai-rosu
iie-nu
ie-casa
ike-iaz
eki-statie
kau- a cumpara
kao-faţă
koi-pasiune
koe-voce
kaki-pruna
kiku-crizantema
ooi-multi
ookii-mare
E. TEMA
I. Traduceti urmatoarele propozitii din japoneza in romana.
Eu sunt mare.
A:Eu-Watashi
B:Mare- Ookii
Marea este albastra.
A:Marea-Umi
B:Albastra-aoi
Andreea este amabila.
A:Andreea- ...
B:Amabila- Yasashii/Shinsetsu[ambele forme sunt corecte]
Mancarea este proasta la gust.
A:Mancarea-Ryouri
B:Proasta la gust-Mazui
Apa este scumpa.
A:Apa- Mizu
B:Scumpa-Takai
Este cladirea inalta?
A: Cladirea-Tabemono
B: Inalta-takai
Aceasta este scumpa?
A: Aceasta-Kore
B: Scumpa- takai
Este japoneza interesanta?
A:Japoneza-Nihongo
B:Interesanta-Omoshiroi
II.Faceti cate 3 exemple de propozitii cu forma verbului "a fi" [afirmativ/negativ/interogativ] cu cuvintele de la vocabular.
Exemple:
Enpitsu wa midori desu.
Ana wa takai desu ka?
Tsukue wa furui dewa arimasen.
LECTIA 2
A. SCRIERE
GRUPA : SA/SHI
SA-
SHI-
GRUPA:TA/CHI/TSU/TE/TO
TA-
CHI-
TSU-
TE-
TO-
B. GRAMATICA
I. STRUCTURA PROPOZITIEI
A)KORE/SORE/ARE ~ KONO/SONO/ANO
Acestea se traduc ca si pronume si adjective demonstrative. Exemple:
1.KORE/SORE/ARE~ dupe Kore/Sore/Are NU urmeaza substantiv.
「ｂ」Kore wa "B" desu.「・ｂ」
Kore este folosit pentru a indica un obiect aflat in apropierea interlocutorului si a receptorului.
Traducere: Acesta este B.
Exemplu:Aceasta este miere de albine~ Kore wa hachimitsu desu.
Cuvinte:
Kore- Aceasta
Wa- Particula
Hachimitsu- Miere
Desu- A fi
「ｂ」Sore wa "B" desu.「・ｂ」
Sore este folosit pentru a indica un obiect aflat in apropierea interlocutorului si departe de receptor.
Traducere: Acela/Aceea este B.
Exemplu:Aceea este statia autobuzului.~ Sore wa basu no eki desu.
Cuvinte:
Sore- Aceea
Wa- Particula
Basu- Autobuz
No- Particula de posesie
Eki- Statie
Desu- S fi
「ｂ」Are wa "B" desu.「・ｂ」
Are este folosit pentru a indica un obiect aflat departe de interlocutorului si departe de receptor.
Traducere: Acela/Aceea este B.
Exemplu:Acela este un ziar.~ Are wa zasshi no eki desu.
Cuvinte:
Are- Acela
Wa- Particula
Zasshi- Ziar
Desu- A fi
2.KONO/SONO/ANO~dupa Kono/Sono/Ano urmeaza substantiv.
Kono A wa B desu.
Kono este folosit pentru a indica un obiect aflat in apropierea interlocutorului si a receptorului.
Traducere Acest A este B.
Exemple: Acest stilou este verde.~ Kono borupen wa midori desu,
Cuvinte:
Kono- Acest
Borupen- Stilou
Wa- Particula
Midori- Verde
Desu- A fi [este]
Sono A wa B desu.
Sono este folosit pentru a indica un obiect aflat in apropierea interlocutorului si departe de receptor. Traducere Acel A este B.
Exemple: Acea friptura este delicioasa. - Sono kyuuniku wa oishii desu.
Cuvinte:
Sono-Acea/Acel
Kyuuniku- Friptura
Wa- Particula
Oishii-Delicios
Desu-A fi
Ano A wa B desu.
Ano este folosit pentru a indica un obiect aflat departe de interlocutorului si departe de receptor.
b]Traducere[/b] Acel A este B.
Exemple: Acel timbre este ieftin..~ Ano kitte wa yasui desu.
Cuvinte:
Ano- Acel/Acea
Kitte- Timbru
Wa- Particula
Yasui- Ieftin
Desu- A fi
II. Particula "no"
Particula "no", dupa cum au citit majoritatea in exemplele de la lectia anterioara indica posesia. Astfel incat forma este urmatoarea:
POSESOR + NO + OBIECT POSEDAT
- Este una dintre particulele care pot exista de mai multe ori intr-o fraza, nu are o limita anume.
- De altfel particula no indica si originea, starea, locul sau relatiile de temporalitate.
- Particula "no" poate lega doua substantive
Exemple:
-> familia mea- watashi no kazoku
.watashi- pronumele la persoana I singural
.no- particula a posesiei
.kazoku- familie
-> culoarea cutiei- hako no iro
.hako- cutie
.no- particula a posesiei
.iro- culoare
-> cartea de japoneza- nihongo no hon
.nihongo- japoneza
.no- particula a posesiei
.hon- carte
Atunci cand spui Cartea de Japoneza, cartea de engleza, caietul de matematica,folosesti particula no.
-> umbrela japoneza - nihon no kasa
.nihon- Japonia
.no- particula de posesie
.kasa- umbrela
Chiar daca Nihon se traduce Japonia, in acest caz arata originea
C.CONVERSATIE
I. Prezentare:
Suzuki:Suzuki desu. Hajimemashite. Douzo yoroshiku.
Popescu: Popesuku desu. Douzo yoroshiku onegai shimasu.
Pentru o prezentare mai politicoasa ati putea folosi:
Suzuki: Konnichiwa. Hajimemashite. Watashi wa X desu. Douzo yoroshiku onegai shimasu.
Popescu: Yoroshiku onegau shimasu.
Traducere
Suzuki:Buna ziua: Imi pare bine de cunostinta. Eu sunt X. Va rog aveti grija de mine.
Popescu: Imi pare bine de cunostinta.
Alte maniere de a spune <Numele meu este "x">.
- X desu.
- Watashi wa X desu.
- watashi no namae wa "x" desu.
- Onamae wa "x" desu.
Litera "o" daca pot sa ii spun asa arata venerarea acelui lucru, respectul fata de el, importanta lui.
Asa avem:
- okane- prea maretii nostrii bani, prea cinstitii
- ocha- prea cinstitul nostru ceai
- osake- prea cinstitul nostru sake
Nici nu exista o anumita traducere pentru acest "O". Il veti intalni in diferite expresii, atentie nu toate cuvintele care incep cu "O" au aceasta regula aplicat, doar anumite.
II.
Sato:Goshoukai shimasu. Osaka Gaidai no Miyagawa sensei desu.
Miyagawa:Hajimemashite. Douzo Yoroshiku onegai shimasu.
Sato: Kochira wa Bukaresuto no Ion Kureanga no Popesuku sensei desu.
Popescu: Hajimemashite. Popesuku desu. Dozou yoroshiku onegai shimasu.
Traducere
Sato: Vi-l prezint pe domnul profesor Miyagawa de la Universitatea Gaidai din Osaka:
Miyagawa: Sunt incantat de cunostinta.
Sato: Dumnealui este domnul profesor Popescu de la Ion Creanga.
Popescu: Incantat de cunostinta.
Fraza Douzo yoroshiku onegai shimasu sau Yoroshiku onegai shimasu se traduce prin "Va rog sa aveti grija de mine."
D.VOCABULAR
1. CUVINTE
a)Culori:
aoi-albastru
akai-rosu
kuroi-negru
shiroi-alb
chairo-maro
midori-verde
kiroi-galben
haiiro-gri
daidaiiro-portocaliu
momoiro-roz
murasaki-mov
mizuiro-albastrul apei
b)Fructe:[kudamono] x Legume [yasai]
ringo- mar
suika-pepene rosu
meron-pepene galben
mikan- mandarina
banana- banana
ichigo- capsuni
pudou-struguri
nashi-pere
kyuuri-castravete
nasu-vinete
mame-fasole
retasu-salata
kyabeshi-varza
jagaima-cartof
daikon-ridiche
tamanezu-ceapa
ninjin-morcov
2. FRAZE UZUALE IN JAPONEZA
a. Pronume:
Pronumele personal:
Watashi=eu
Anata=tu
Kare=el
Kanojo=ea
Watashitachi=noi
Anatatachi=voi
Karera=ei
kanojora/kanojotachi=ele
b.expresii
hai-da
iie-nu
ee-da, asa e, desigur
sou desu-da. [ ceva mai politicos decat hai]
douzo-poftim, fa cum vrei
~ja arimasen- nu sunt
Exemplu: yuumei ja arimasen- nu sunt faimoasa
doumo-mersu [forma scurta a lui"Doumo arigatou gozaimasu" ]
aa- expresie folosita cand esti surprins
ano-pai, lasa-ma sa vad
_______________________________________
|
|
))
